| Description: Regulamentul de utilizare a terenurilor ce cuprind situri arheologice se supune prevederilor Legii nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice din 18 iulie 2001 şi OUG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional cu modificările ulterioare.
Conform Repertoriului Arheologic Național pe teritoriul administrativ al comunei Șona, s-au reperat următoarele situri arheologice:
1. “Streaja”, sat Biia – Așezare - Cultura Coțofeni
2. “Rădac”, sat Biia - Fragmente de vase - Epoca bronzului, Hallstatt
6. “Unghiul Vărăzii”, sat Biia - Fragmente de vase - Hallstatt, Latene
2. “Șipot”, sat Lunca Târnavei - Așezare romană - Epoca romană
Notă:
- Numerorarea siturilor s-a făcut conform Repertoriu Arheologic Județul Alba
Supravegherea arheologică înregistrează patrimoniul arheologic descoperit pe parcursul unor lucrări de investiţii publice sau private şi poate propune, dacă este necesar, punerea în practică a unui proiect de săpătură arheologică.
Supravegherea arheologică este operaţiunea planificată, limitată în timp, nedistructivă şi/sau intruzivă ce are drept scop observarea, înregistrarea datelor şi cercetarea ce se desfăşoară în acelaşi timp cu alte lucrări de teren ce nu au caracter arheologic.
Supravegherea arheologică se desfăşoară pe o arie limitată acolo unde există posibilitatea ca lucrările aflate în desfăşurare să afecteze sau să distrugă patrimoniul arheologic mobil sau structuri constructive arheologice. Rezultatul supravegherii arheologice este un Raport de supraveghere arheologică şi, dacă este cazul, o arhivă.
Supravegherea arheologică nu se referă la situaţiile în care se produc descoperiri întâmplătoare (care pot determina elaborarea şi punerea în practică a unui proiect arheologic) şi nu este aplicabilă nici situaţiilor în care este necesară monitorizarea conservării patrimoniului arheologic in situ.
Evaluarea de teren este operaţiunea planificată, limitată în timp, nedistructivă intruzivă ce are drept scop determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor într-o zonă delimitată.
În cazul descoperirii de bunuri arheologice, evaluarea de teren defineşte distribuţia lor spaţială, caracterul lor şi starea de conservare, permiţând o apreciere a valorii lor pe plan local, judeţean, regional, naţional sau internaţional.
Rezultatul unei evaluări de teren este Raportul de evaluare de teren.
Scopul evaluării de teren apreciază dacă un proiect de cercetare arheologică trebuie elaborat.
Diagnosticul arheologic este un tip de evaluare a patrimoniului arheologic care ar trebui să preceadă orice intervenţie asupra unui teren delimitat topografic sau într-un sit arheologic. Pe baza sa pot fi luate decizii importante asupra strategiilor aplicabile şi în privinţa gestionării patrimoniului mobil şi imobil, inclusiv prin motivarea necesităţii unei intervenţii prin săpătură arheologică. Rezultatele acestor tipuri de evaluare sunt cele care formează baza unui proiect de săpătură sau supraveghere arheologică.
Supravegherea arheologică este operaţiunea planificată, limitată în timp, nedistructivă şi/sau intruzivă ce are drept scop observarea, înregistrarea datelor şi cercetare ce se desfăşoară în acelaşi timp cu alte lucrări de teren ce nu au caracter arheologic. Supravegherea arheologică se desfăşoară pe o arie limitată acolo unde există posibilitatea ca lucrările aflate în desfăşurare să afecteze sau să distrugă patrimoniul arheologic mobil sau structuri constructive arheologice. Rezultatul supravegherii arheologice este un Raport de supraveghere arheologică şi, dacă este cazul, o arhivă.
Supravegherea arheologică nu se referă la situaţiile în care se produc descoperiri întâmplătoare (care pot determina elaborarea şi punerea în practică a unui proiect arheologic) şi nu este aplicabilă nici situaţiilor în care este necesară monitorizarea conservării patrimoniului arheologic in situ.
Evaluarea de teren este operaţiunea planificată, limitată în timp, nedistructivă intruzivă ce are drept scop determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor într-o zonă delimitată. În cazul descoperirii de bunuri arheologice, evaluarea de teren defineşte distribuţia lor spaţială, caracterul lor şi starea de conservare, permiţând o apreciere a valorii lor pe plan local, judeţean, regional, naţional sau internaţional. Scopul evaluării de teren este pentru a aprecia dacă un proiect de cercetare arheologică trebuie elaborat.
Listele coordonatelor Stereo 70 ale limitelor parcelelor monument, siturilor arheologice și a zonelor de protecție ale acestora, respectiv descrierile zonelor respective, pot fi consultate în Memoriu General, subcap. “Patrimoniul cultural” (pag. 112-178). |
| Permitted uses with conditions:
Este obligatoriu ca pe suprafața situată atât în intravilan cât și în extravilan a monumentelor istorice și siturilor arheologice clasate În LMI 2015 și RAN și a zonelor lor de protecție, indiferent de natura proprietății asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosință al acestuia (neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenție de lucrări, să se aibă în atenție următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin documentații sau descoperite în timpul lucrărilor:
- în perimetrul siturilor arheologice toate intervențiile sunt condiționate de efectuarea de cercetări arheologice preventive și de obținerea unui aviz favorabil al Ministerului Culturii, conform legislației în vigoare;
- intervențiile în perimetrul zonelor de protecție a siturilor arheologice sunt condiționate de supravegherea arheologică de specialitate pe întreaga durată de execuție a săpăturilor de orice fel, conform legislației în vigoare;
- intervențiile asupra imobilelor clasate ca monument istoric sunt condiționate de obținerea unui aviz favorabil al Ministerului Culturii, conform legislației în vigoare;
- intervenția autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentației de descărcare de sarcină arheologică, conform legislației în vigoare.
Este obligatoriu ca pe toate parcelele care adăpostesc monumente istorice, indiferent de natura proprietăţii asupra terenului (public sau privat) sau de modul de folosinţă al acestuia (neconstruit, amenajat, construit) pentru orice intervenţie de lucrări (construcţii supra sau subterane), atât sub nivelul terenului natural cât şi sub nivelul de călcare al subsolurilor actuale, să se aibă în atenţie următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice propuse prin documentaţii sau descoperite în timpul lucrărilor:
- realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea lucrărilor;
- supraveghere arheologică pe întreaga durată de execuţie a săpăturilor de orice fel pentru zonele unde sondajele au dovedit existența unor valori arheologice;
- interveţia autorizată de specialitate în vederea întocmirii documentaţiei de descărcare de sarcină arheologică, conform legislaţiei în vigoare.
• În siturile arheologice reperate, delimitate pe planşe, se va solicita cercetare arheologică preventivă, în vederea descărcării de sarcină istorică;
• În zonele de protecţie ale siturilor arheologice reperate, delimitate pe planşe, se va solicita supraveghere arheologică, pentru toate lucrările care afectează solul, indiferent de caracter-privat sau comunitar, edilitar sau industrial, gospodăresc, utilitar sau agricol;
• În zonele cu situri arheologice nereperate (nelocalizate cu certitudine pe teren), se va solicita evaluare arheologică de teren. |