| Descriere: Regulamentul de utilizare a terenurilor ce cuprind situri arheologice se supune prevederilor Legii nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice din 18 iulie 2001 şi OUG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional cu modificările ulterioare.
Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural. Regimul de protecţie al sitului istoric este obligatoriu indiferent de regimul de proprietate asupra terenurilor.
În zona siturilor reperate se va solicita "supraveghere arheologică obligatorie".
Pentru toate lucrările care afectează solul, indiferent de caracter - privat sau comunitar, edilitar sau industrial, gospodăresc, utilitar sau agricol, se va solicita "evaluare arheologică de teren".
Conform Repertoriului arheologic al județului Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Ibănești, s-au reperat următoarele situri arheologice:
1. “Vatra comunei”, Ibănești
2. “Piatra Orșovei”, Ibănești
3. “Pietroasa”, Ibănești
4. “Pietroasa-Isticeu”, Ibănești
5. “Pe deal”, Ibănești
6. “Cetățuia mică”, Ibănești
Pe teritoriul satelor Blidireasa, Brădeţelu, Dulcea, Ibăneşti-Pădure, Lăpuşna, Pârâu-Mare, Tireu, Tişieu şi Zimţi nu se cunosc urme arheologice.
Ca urmare a evaluării de teren desfăşurate în localitatea Ibăneşti am constatat existența mai multor situri arheologice, unele descrise anterior, dar nelocalizate precis pe teren. În cursul evaluării de teren siturile, cu unele excepții, au fost înregistrate cu coordonate geografice.
|
| Utilizari admise cu conditionari:
Există câteva puncte cu patrimoniu arheologic cunoscut: Ibăneşti, „Piatra Orşovei” (nr. 2), Ibăneşti „Pe Deal” (nr. 5) şi Ibăneşti „Cetatea Mică” (nr. 6). Pentru aceste puncte este necesar avizul din partea din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale înainte de eliberarea autorizației de construcție. În zona siturilor reperate se va solicita cercetare arheologică preventivă în vederea descărcării de sarcină arheologică.
În zonele de protecţie ale siturilor arheologice cunoscute, se va solicita supraveghere arheologică, pentru toate lucrările care afectează solul, indiferent de caracter - privat sau comunitar, edilitar sau industrial, gospodăresc, utilitar sau agricol.
Pentru zonele unde sunt semnalate descoperiri arheologice, dar din cauza informațiilor sau a reperelor uneori imprecise nu s-a putut identifica locul vestigiilor (Ibăneşti nr. 1, nr. 3, nr. 4) este necesar ca pentru toate lucrările care afectează solul, indiferent de caracter - privat sau comunitar, edilitar sau industrial, gospodăresc, utilitar sau agricol, să se solicite, evaluare de teren și diagnostic arheologic.
Standarde şi proceduri arheologice (OMCC nr. 2392 / 06.09.2004)
Cercetarea arheologică preventivă este prioritară în cazul intervenţiilor în subsol, în zone cu patrimoniu arheologic şi se realizează în cazul următoarelor intervenţii / lucrări:
a) construire, modificare, extindere sau reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de cariere, construcţia de reţele magistrale, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii, lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje şi excavări - necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi orice alte lucrări care afectează suprafaţa solului şi subsolul;
b) în zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
c) indiferent dacă se execută în intravilanul sau extravilanul localităţilor;
d) indiferent de forma de proprietate a terenului;
e) întreprinse în zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat;
f) determinate de lucrările de restaurare parţială / totală a monumentelor istorice.
Toate etapele cercetării arheologice, constând în inventariere, diagnostic, săpătură, supraveghere şi intervenţii asupra materialului arheologic, vor fi întreprinse folosindu-se toate acele metode, tehnici şi practici specifice considerate necesare pentru a obţine maximum de informaţii referitoare la patrimoniul arheologic din zona cercetată şi se realizează numai pe baza unei autorizaţii.
Executantul cercetării arheologice redactează Raportul de cercetare arheologică preventivă, realizat conform Standardelor şi Procedurilor arheologice, aprobate prin Ordinul MCC. Până la descărcarea de sarcină arheologică terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit arheologic, conform legii. Certificatul de descărcare de sarcină arheologică, pentru siturile clasate în grupa A, se aprobă de către Comisia Naţională de Arheologie.
Supravegherea arheologică înregistrează patrimoniul arheologic descoperit pe parcursul unor lucrări de investiţii publice sau private şi poate propune, dacă este necesar, punerea în practică a unui proiect de săpătură arheologică.
Supravegherea arheologică este operaţiunea planificată, limitată în timp, nedistructivă şi/sau intruzivă ce are drept scop observarea, înregistrarea datelor şi cercetarea ce se desfăşoară în acelaşi timp cu alte lucrări de teren ce nu au caracter arheologic.
Supravegherea arheologică se desfăşoară pe o arie limitată acolo unde există posibilitatea ca lucrările aflate în desfăşurare să afecteze sau să distrugă patrimoniul arheologic mobil sau structuri constructive arheologice. Rezultatul supravegherii arheologice este un Raport de supraveghere arheologică şi, dacă este cazul, o arhivă.
Supravegherea arheologică nu se referă la situaţiile în care se produc descoperiri întâmplătoare (care pot determina elaborarea şi punerea în practică a unui proiect arheologic) şi nu este aplicabilă nici situaţiilor în care este necesară monitorizarea conservării patrimoniului arheologic in situ.
Evaluarea de teren este operaţiunea planificată, limitată în timp, nedistructivă și / sau intruzivă ce are drept scop determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor într-o zonă delimitată.
În cazul descoperirii de bunuri arheologice, evaluarea de teren defineşte distribuţia lor spaţială, caracterul lor şi starea de conservare, permiţând o apreciere a valorii lor pe plan local, judeţean, regional, naţional sau internaţional.
Rezultatul unei evaluări de teren este Raportul de evaluare de teren.
Scopul evaluării de teren apreciază dacă un proiect de cercetare arheologică trebuie elaborat.
Diagnosticul arheologic este un tip de evaluare a patrimoniului arheologic care ar trebui să preceadă orice intervenţie asupra unui teren delimitat topografic sau într-un sit arheologic. Pe baza sa pot fi luate decizii importante asupra strategiilor aplicabile şi în privinţa gestionării patrimoniului mobil şi imobil, inclusiv prin motivarea necesităţii unei intervenţii prin săpătură arheologică. Rezultatele acestor tipuri de evaluare sunt cele care formează baza unui proiect de săpătură sau supraveghere arheologică.
Supravegherea arheologică este operaţiunea planificată, limitată în timp, nedistructivă şi/sau intruzivă ce are drept scop observarea, înregistrarea datelor şi cercetare ce se desfăşoară în acelaşi timp cu alte lucrări de teren ce nu au caracter arheologic. Supravegherea arheologică se desfăşoară pe o arie limitată acolo unde există posibilitatea ca lucrările aflate în desfăşurare să afecteze sau să distrugă patrimoniul arheologic mobil sau structuri constructive arheologice. Rezultatul supravegherii arheologice este un Raport de supraveghere arheologică şi, dacă este cazul, o arhivă.
Supravegherea arheologică nu se referă la situaţiile în care se produc descoperiri întâmplătoare (care pot determina elaborarea şi punerea în practică a unui proiect arheologic) şi nu este aplicabilă nici situaţiilor în care este necesară monitorizarea conservării patrimoniului arheologic in situ.
Evaluarea de teren este operaţiunea planificată, limitată în timp, nedistructivă și / sau intruzivă ce are drept scop determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor într-o zonă delimitată. În cazul descoperirii de bunuri arheologice, evaluarea de teren defineşte distribuţia lor spaţială, caracterul lor şi starea de conservare, permiţând o apreciere a valorii lor pe plan local, judeţean, regional, naţional sau internaţional. Scopul evaluării de teren este pentru a aprecia dacă un proiect de cercetare arheologică trebuie elaborat.
UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
- În siturile arheologice semnalate (punctele 2, 5 şi 6), delimitate pe planşe, se va solicita cercetare arheologică preventivă, în vederea descărcării de sarcină istorică;
- În zonele de protecţie ale siturilor arheologice semnalate (punctele 2, 5 şi 6), delimitate pe planşe, se va solicita supraveghere arheologică, pentru toate lucrările care afectează solul, indiferent de caracter-privat sau comunitar, edilitar sau industrial, gospodăresc, utilitar sau agricol;
- În zonele cu situri arheologice nereperate (nelocalizate cu certitudine pe teren – punctele 1, 3 şi 4), se va solicita evaluare arheologică de teren. |